Soarele nu mai apune
cerul este mult prea trist
infinitu-i până mâine
pentru rest nu mai insist
COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Să mai iau niște stele dar Doamne astea-s versurile mele (Costel Zăgan)
Soarele nu mai apune
cerul este mult prea trist
infinitu-i până mâine
pentru rest nu mai insist
COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
- Pentru Costel Zăgan, cu multă simpatie și prietenie - un autograf pe o carte în care cred - LUCIAN VALEA
25 iunie -79
Botoșani
Iubito
numai
tu
știi
cum
se dezbracă
oglinda
lacrimă
după
lacrimă
COSTEL ZĂGAN, POEME INFRACȚIONALE, EDITURA DRACOS, BOTOȘANI, 1995
Soarele nu mai apune cerul este mult prea trist infinitu-i până mâine pentru rest nu mai insist COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE