Numai prieten de nevoie
cu moartea pe Arca lui Noe
Costel Zăgan, DISTIHURILE LUI DIONYSOS
Să mai iau niște stele dar Doamne astea-s versurile mele (Costel Zăgan)
Iubito
numai
tu
știi
cum
se dezbracă
oglinda
lacrimă
după
lacrimă
COSTEL ZĂGAN, POEME INFRACȚIONALE, EDITURA DRACOS, BOTOȘANI, 1995
Soarele nu mai apune cerul este mult prea trist infinitu-i până mâine pentru rest nu mai insist COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE